﻿1
00:00:02,000 --> 00:00:04,090
Acest film este distribuit de ESO!

2
00:00:04,090 --> 00:00:07,760
Știința actuală viața de zi cu zi la ESO,

3
00:00:07,760 --> 00:00:10,270
Observatorul European din Emisfera Sudică,

4
00:00:10,270 --> 00:00:18,010
explorând ultima frontieră împreună cu gazda noastră, Dr. J, cu numele real Dr. Joe Liske.

5
00:00:20,270 --> 00:00:23,300
Salut și bine v-am găsit pentru acest episod special difuzat de ESO.

6
00:00:23,500 --> 00:00:27,950
În întâmpinarea celei de-a 50 aniversări a ESO din 5 octombrie 2012

7
00:00:27,950 --> 00:00:30,600
vă vom prezenta opt caracteristici speciale

8
00:00:30,600 --> 00:00:35,580
ale primilor 50 de ani de activitate ESO de explorare a cerului din emisfera de sud.

9
00:00:39,260 --> 00:00:44,850
Captarea luminii

10
00:00:50,500 --> 00:00:52,330
De jumătate de secol,

11
00:00:52,330 --> 00:00:57,480
Observatorul European din Emisfera Sudică a arătat lumii splendorile Universului.

12
00:01:04,230 --> 00:01:06,320
Ploaie de stele căzând pe Pământ.

13
00:01:08,370 --> 00:01:11,050
Telescoapele gigantice surprind fotonii cosmici

14
00:01:11,050 --> 00:01:14,920
și îi captează cu ajutorul camerelor pentru imagini astronomice și spectrografelor de ultimă generație.

15
00:01:18,070 --> 00:01:22,790
Imaginile astronomice din zielele noastre sunt foarte diferite de cele din anii 1960.

16
00:01:24,000 --> 00:01:27,110
Atunci când ESO și-a început activitatea, în 1962,

17
00:01:27,110 --> 00:01:31,090
astronomii foloseau plăci fotografice mari din sticlă

18
00:01:32,530 --> 00:01:36,710
nu foarte sensibile, nici foarte precise și extrem de greu de mânuit.

19
00:01:41,550 --> 00:01:45,200
Ce diferență față de detectoarele electronice din zilele noastre!

20
00:01:46,000 --> 00:01:48,480
Acestea reușesc să surprindă aproape fiecare foton în parte.

21
00:01:49,000 --> 00:01:51,980
Imaginile sunt disponibile instantaneu.

22
00:01:51,980 --> 00:01:53,920
Și ceea ce e și mai important,

23
00:01:53,920 --> 00:01:57,900
ele pot fi procesate și analizate cu programele unui computer.

24
00:01:59,000 --> 00:02:02,670
Astronomia a devenit cu adevărat o știință digitală.

25
00:02:09,530 --> 00:02:11,770
Telescoapele ESO utilizează unele din cele mai mari

26
00:02:11,770 --> 00:02:14,440
și mai sensibile detectoare din lume.

27
00:02:14,440 --> 00:02:21,440
Camera VISTA are 16astfel de detectori, însumând un total de 67 de milioane de pixeli.

28
00:02:24,020 --> 00:02:28,790
Acest instrument imens surprinde radiația în infraroșu provenită din norii de praf cosmic,

29
00:02:28,790 --> 00:02:30,120
stelele nou-născute

30
00:02:30,120 --> 00:02:33,190
și galaxiile îndepărtate.

31
00:02:40,510 --> 00:02:46,180
Heliul lichid menține detectorul la minus 269 de grade.

32
00:02:46,180 --> 00:02:49,930
VISTA face un inventar al stelelor cerului sudic

33
00:02:49,930 --> 00:02:53,650
întocmai ca un explorator care studiază un continent necunoscut.

34
00:02:56,460 --> 00:02:59,890
Telescopul VLT Survey, este o altă mașinărie construită pentru a face descoperiri,

35
00:02:59,890 --> 00:03:02,630
dar aceasta funcționează la lunigimi de undă vizibile.

36
00:03:09,000 --> 00:03:12,650
Camera sa, numită OmegaCAM, este și mai mare.

37
00:03:12,650 --> 00:03:18,220
32 detectori CCD (Charge Coupled Device) produc imagini spectaculoase

38
00:03:18,220 --> 00:03:23,080
care însumează 268 de milioane de pixeli.

39
00:03:25,850 --> 00:03:28,910
Imaginea obținută conține un câmp stelar de 1 grad pătrat

40
00:03:28,910 --> 00:03:31,960
—	de patru ori mai mare decât Luna plină.

41
00:03:34,650 --> 00:03:39,200
OmegaCAM generează 50 de gigabiți de informație în fiecare noapte.

42
00:03:40,000 --> 00:03:43,510
Aceștia sunt gigabiți minunați de informație.

43
00:03:46,660 --> 00:03:49,790
Telescoapele de monitorizare, precum VISTA și VST,

44
00:03:49,790 --> 00:03:53,880
scormonesc cerul în căutarea unor corpuri cerești rare și interesante.

45
00:03:54,480 --> 00:03:57,830
Astronomii utilizează în acest sens capacitatea VLT-ului

46
00:03:57,830 --> 00:04:01,470
pentru a studia astfel de obiecte până  în cele mai mici detalii.

47
00:04:04,270 --> 00:04:06,360
Fiecare din cele 4 telescoape VLT

48
00:04:06,360 --> 00:04:08,780
își are propriul set de instrumente unice,

49
00:04:08,780 --> 00:04:11,780
care au la rândul lor o serie de particularități ce le fac unice.

50
00:04:12,980 --> 00:04:20,290
În lipsa acestor instrumente, ochiul gigantic al ESO ar fi, ei bine, orb.

51
00:04:21,329 --> 00:04:27,910
Instrumentele au nume ciudate ca ISAAC, FLAMES (FLĂCĂRI), HAWK-I (ȘOIM 1) și SINFONI.

52
00:04:28,860 --> 00:04:33,330
Mașinării gigantice high-tech, fiecare de mărimea unui autoturism.

53
00:04:35,000 --> 00:04:36,500
Care este

54
00:04:36,500 --> 00:04:41,850
acela de a înregistra fotonii cosmici și de a recupera orice urmă de informație.

55
00:04:44,000 --> 00:04:48,610
Toate instrumentele sunt unice, dar unele sunt speciale față de altele.

56
00:04:48,610 --> 00:04:55,350
Spre exemplu, NACO și SINFONI utilizează sistemul de optică adaptivă al VLT.

57
00:04:58,500 --> 00:05:01,430
Laserele produc stele artificiale

58
00:05:01,430 --> 00:05:05,200
ceea ce-i ajută pe astronomi să corecteze turbulența atmosferică.

59
00:05:11,830 --> 00:05:16,230
Imaginile NACO sunt atât de precise de parcă ar fi făcute din spațiul cosmic.

60
00:05:19,000 --> 00:05:24,700
Și mai sunt și MIDI și AMBER, două instrumente interferometrice.

61
00:05:25,500 --> 00:05:30,310
Aici, undele luminoase a două sau mai multe telescoape se unesc

62
00:05:30,310 --> 00:05:33,860
dând impresia că ar fi capturate de către o unică oglindă gigantică.

63
00:05:36,500 --> 00:05:37,500
Rezultatul:

64
00:05:38,260 --> 00:05:40,390
cele mai clare imagini pe care ți le poți imagina.

65
00:05:44,500 --> 00:05:47,370
Dar astronomia nu se referă doar la imagini.

66
00:05:47,370 --> 00:05:49,060
Dacă ești în căutare de detalii,

67
00:05:49,060 --> 00:05:53,270
Trebuie să diseci lumina stelelor și să-i studiezi compoziția.

68
00:05:56,320 --> 00:06:00,030
Spectroscopia este una dintre cele mai puternice unelte ale astronomiei.

69
00:06:05,820 --> 00:06:09,760
Nu e de mirare că ESO se mândrește cu unul dintre cele mai avansate spectrografe,

70
00:06:09,760 --> 00:06:12,220
este vorba despre puternicul X-Shooter.

71
00:06:13,400 --> 00:06:18,410
Imaginile sunt mult mai frumoase, însă spectrele dezvăluie și mai multă informație.

72
00:06:22,250 --> 00:06:23,500
Compoziția.

73
00:06:24,500 --> 00:06:25,760
Mișcarea.

74
00:06:26,750 --> 00:06:28,040
Vârsta.

75
00:06:34,250 --> 00:06:38,990
Atmosferele exoplanetelor care orbitează în jurul stelelor îndepărtate.

76
00:06:42,530 --> 00:06:46,870
Sau galaxii abia născute la marginea universului vizibil.

77
00:06:50,330 --> 00:06:55,510
Fără spectroscopie, am fi doar niște exploratori care admiră o priveliște frumoasă.

78
00:06:55,510 --> 00:06:56,960
Cu ajutorul spectroscopiei,

79
00:06:56,960 --> 00:07:02,550
învățăm despre topografia priveliștilor, geologia, evoluția și compoziția lor.

80
00:07:12,240 --> 00:07:14,060
Și mai este un lucru.

81
00:07:18,040 --> 00:07:22,910
În ciuda frumuseții liniștitoare, Universul este un spațiu violent.

82
00:07:24,990 --> 00:07:26,680
Corpurile se ciocnesc în noapte,

83
00:07:26,680 --> 00:07:30,660
iar astronomii vor să surprindă fiecare eveniment.

84
00:07:34,000 --> 00:07:39,280
Stele masive și modul lor de viață în titanicele explozii ale supernovelor.

85
00:07:45,560 --> 00:07:48,450
Unele detonări cosmice sunt atât de puternice

86
00:07:48,450 --> 00:07:51,620
încât pur și simplu pun în umbră galaxiile mamă,

87
00:07:51,620 --> 00:07:57,300
inundând spațiul intergalactic cu raze gama invizibile de mare energie.

88
00:07:59,300 --> 00:08:04,960
Telescoapele robotice mici reacționează la alertele automate transmise de sateliți.

89
00:08:04,960 --> 00:08:11,990
În câteva secunde, ele se plasează pe poziție pentru a studia efectele acestor explozii.

90
00:08:13,160 --> 00:08:16,660
Alte telescoape robotice se focalizează asupra unor evenimente mai puțin dramatice,

91
00:08:16,660 --> 00:08:21,490
așa cum sunt planetele îndepărtate care trec prin fața stelelor-mamă.

92
00:08:24,240 --> 00:08:27,150
Cosmosul se află într-o continuă mișcare.

93
00:08:27,150 --> 00:08:30,670
ESO încearcă să nu rateze nici măcar o bătaie de inimă.

94
00:08:33,000 --> 00:08:36,880
Cosmologia reprezintă studiul Universului ca întreg,

95
00:08:36,880 --> 00:08:41,090
structura, evoluția și originea acestuia.

96
00:08:45,000 --> 00:08:49,800
În acest domeniu, este esențial să surprinzi cât mai multă lumină posibil.

97
00:08:49,800 --> 00:08:55,860
Aceste galaxii sunt atât de îndepărtate încât numai o mână de fotoni mai ajung pe Pământ.

98
00:08:58,000 --> 00:09:01,490
Dar acești fotoni dețin indicii cu privire la trecutul cosmic.

99
00:09:03,300 --> 00:09:05,750
Ei au traversat Universul în miliarde de ani

100
00:09:05,750 --> 00:09:09,450
și pot oferi o imagine a zilelor de început ale Universului.

101
00:09:10,000 --> 00:09:15,130
Tocmai de aceea, avem nevoie de telescoape mari și de detectoare din ce în ce mai sensibile.

102
00:09:15,930 --> 00:09:18,050
În ultimii 50 de ani,

103
00:09:18,050 --> 00:09:22,500
telescoapele ESO au dezvăluit unele dintre cele mai îndepărtate galaxii și quasari

104
00:09:22,500 --> 00:09:24,560
observate vreodată.

105
00:09:28,000 --> 00:09:31,960
Au ajutat chiar la descoperirea modului de distribuție a materiei negre,

106
00:09:31,960 --> 00:09:34,950
al cărei secret încă nu a fost dezvăluit.

107
00:09:41,560 --> 00:09:47,770
Cine știe ce ne rezervă următorii 50 de ani?

108
00:09:50,250 --> 00:09:54,550
Vă vorbește Dr J, încheind transmisiunea acestui episod special ESO.

109
00:09:54,550 --> 00:09:57,740
Însoțiți-mă din nou data viitoare pentru o altă aventură cosmică.

110
00:10:00,320 --> 00:10:01,820
Serialul dedicat ESO este produs de către ESO,

111
00:10:01,820 --> 00:10:03,190
Observatorul European din Emisfera Sudică.

112
00:10:04,000 --> 00:10:05,540
ESO, Observatorul European din Emisfera Sudică,

113
00:10:05,540 --> 00:10:07,020
este o renumită organizație interguvernamentală științifică și tehnologică în domeniul astronomiei,

114
00:10:07,020 --> 00:10:09,000
care proiectează, construiește și utilizează cele mai avansate telescoape terestre.

115
00:10:12,890 --> 00:10:17,680
Transcriere realizată de către ESO; traducere de către Anca-Elisabeta TURCU; consultanți științifici Mirel Bîrlan și Emil Turcu.

