﻿1
00:00:02,350 --> 00:00:03,930
Acest film este distribuit de ESO.

2
00:00:04,580 --> 00:00:07,800
Știința actuală și viața de zi cu zi la ESO,

3
00:00:07,800 --> 00:00:10,360
Observatorul European din Emisfera Sudică,

4
00:00:10,360 --> 00:00:17,650
explorând ultima frontieră împreună cu gazda noastră, Dr. J, prescurtarea de la Dr. Joe Liske.

5
00:00:20,360 --> 00:00:23,230
Salut și bine v-am găsit pentru acest episod special difuzat de ESO.

6
00:00:23,230 --> 00:00:27,790
În întâmpinarea celei de-a 50 aniversări a ESO din 5 octombrie 2012

7
00:00:27,790 --> 00:00:30,330
vă vom prezenta opt caracteristici speciale

8
00:00:30,330 --> 00:00:35,490
ale primilor 50 de ani de activitate ESO de explorare a cerului din emisfera de sud.

9
00:00:40,060 --> 00:00:44,620
Privire ageră

10
00:00:46,000 --> 00:00:49,570
Cu cât mai mare, cu atât mai bine – cel puțin atunci când vine vorba despre oglinzile telescoapelor.

11
00:00:49,570 --> 00:00:54,650
Însă oglinzile mari trebuie să fie și groase dacă vrei să nu se deformeze sub propria greutate.

12
00:00:55,320 --> 00:00:59,590
Iar oglinzile foarte mari oricum se deformează, oricât de groase și de grele ar fi.

13
00:01:00,660 --> 00:01:07,340
Care este soluția? Oglinzile subțiri și mai puțin grele – și puțină magie numită optică activă.

14
00:01:08,310 --> 00:01:11,330
ESO a pus la punct acesastă tehnologie spre sfârșitul anilor 1980,

15
00:01:11,330 --> 00:01:14,020
când a dat în folosință New Technology Telescope.

16
00:01:15,430 --> 00:01:17,690
Iar acesta înseamnă știință de înaltă clasă și de ultimă oră.

17
00:01:17,690 --> 00:01:23,740
Oglinzile Very Large Telescope – VLT -  au 8,2 metri în diametru...

18
00:01:23,740 --> 00:01:26,480
....dar numai 20 de centimetri grosime.

19
00:01:27,310 --> 00:01:28,310
Și aici intervine magia:

20
00:01:28,970 --> 00:01:31,310
un sistem de control computerizat are gijă ca

21
00:01:31,310 --> 00:01:37,060
oglinzile să-își păstreze tot timpul forma dorită cu o precizie nanometrică.

22
00:01:53,620 --> 00:01:56,930
VLT este cel mai important instrument al ESO.

23
00:01:56,930 --> 00:02:03,840
Patru telescoape identice, își unesc forțele pe piscul Cerro Paranal din nordul Chile-ului.

24
00:02:03,840 --> 00:02:06,020
Construite în anii 1990,

25
00:02:06,020 --> 00:02:10,720
acestea le-au oferit astronomilor accesul la tehnologia de ultimă generație.

26
00:02:15,560 --> 00:02:20,910
În mijlocul deșertului Atacama, ESO a creat un paradis al astronomilor.

27
00:02:36,220 --> 00:02:38,540
Oamenii de știință stau în La Residentia,

28
00:02:38,540 --> 00:02:42,220
o casă de oaspeți parțial îngropată sub pământ și pietriș

29
00:02:42,220 --> 00:02:44,370
într-una dintre cele mai aride zone de pe planetă.

30
00:02:44,850 --> 00:02:50,920
Dar înăuntru se află palmieri viguroși, o piscină, și .... delicioasele deserturi chiliene.

31
00:02:54,240 --> 00:02:54,510
Desigur că

32
00:02:54,510 --> 00:02:59,000
marele avantaj al Very Large Telescope nu este piscina de alături,

33
00:02:59,000 --> 00:03:02,770
ci perspectiva unică pe care o oferă asupra Universului.

34
00:03:07,580 --> 00:03:11,690
VLT nu ar putea exista fără oglinzile subțiri și optica activă.

35
00:03:12,180 --> 00:03:13,260
Dar mai este încă ceva.

36
00:03:13,260 --> 00:03:18,530
Stelele apar neclare chiar și atunci când sunt observate cu cele mai bune și mai mari telescoape.

37
00:03:18,530 --> 00:03:22,570
Care este motivul? Atmosfera Pământului este cea care distorsionează imaginile.

38
00:03:27,280 --> 00:03:31,390
Aici intervine a doua metodă magică.

39
00:03:33,110 --> 00:03:39,390
Pe Paranal, razele laser străpung cerul nopții pentru a crea stele artificiale.

40
00:03:39,390 --> 00:03:43,000
Senzorii utilizează aceste stele pentru a măsura distorsiunile atmosferice.

41
00:03:43,000 --> 00:03:46,130
Și de sute de ori pe secundă

42
00:03:46,130 --> 00:03:50,400
imaginea este corectată de oglinzile deformabile controlate de computer.

43
00:03:51,910 --> 00:03:57,670
Și care este rezultatul final? E ca și cum atmosfera turbulentă ar fi complet înlăturată.

44
00:03:58,070 --> 00:03:59,430
Priviți diferența!

45
00:04:06,450 --> 00:04:09,860
Calea Lactee este o galaxie gigantică în formă de spirală.

46
00:04:09,860 --> 00:04:14,170
Iar în inima ei – la 27 000 de ani lumină depărtare –

47
00:04:14,170 --> 00:04:19,610
se află taina pe care a descoperit-o cel mai mare telescop de la ESO.

48
00:04:21,839 --> 00:04:25,490
Nori masivi de praf ne împiedică să privim în inima Căii Lactee.

49
00:04:25,490 --> 00:04:29,540
Dar camerele în infraroșu pot străpunge praful

50
00:04:29,540 --> 00:04:32,270
și descoperă ceea ce se află în spatele acestuia.

51
00:04:38,200 --> 00:04:43,540
Ajutate de optica adaptivă, ele descoperă zeci de stele gigante roșii,

52
00:04:43,850 --> 00:04:47,480
iar în decursul anilor se poate analiza mișcarea acestor stele!

53
00:04:47,480 --> 00:04:52,250
Ele orbitează în jurul unui obiect nevăzut din centrul Căii Lactee.

54
00:04:54,020 --> 00:04:59,650
Judecând din perspectiva mișcărilor stelare, obiectul invizibil trebuie să fie extrem de masiv.

55
00:05:00,420 --> 00:05:06,980
O gaură neagră monstruoasă, cântărind cu 4,3 milioane de ori mai mult decât cântărește Soarele.

56
00:05:07,710 --> 00:05:11,740
Astronomii au observat chiar limbile de foc aruncate de norii de gaz

57
00:05:11,740 --> 00:05:13,490
care se prăbușesc în gaura neagră.

58
00:05:13,490 --> 00:05:18,440
Și toate acestea sunt văzute prin simpla putere a opticii adaptivă.

59
00:05:20,320 --> 00:05:25,030
Astfel, oglinzile subțiri și optica activă fac posibilă construirea unui telescop gigantic.

60
00:05:25,030 --> 00:05:28,030
Iar optica adaptivă se ocupă de turbulențele atmosferice,

61
00:05:28,030 --> 00:05:31,410
oferindu-ne imagini extrem de clare.

62
00:05:32,190 --> 00:05:34,240
Dar încă nu am terminat cu magia!

63
00:05:34,240 --> 00:05:38,420
Mai apelăm la al treilea tur de magie. Numele acestuia este interferometria.

64
00:05:41,060 --> 00:05:44,010
VLT este alcătuit din patru telescoape.

65
00:05:44,010 --> 00:05:50,150
Împreună, ele se pot comporta ca un singur telscop virtual de 130 de metri.

66
00:05:52,710 --> 00:05:58,330
Lumina colectată de telescoapele individuale este direcționată către tuneluri de evacuare

67
00:05:58,330 --> 00:06:01,440
și acumulată în laboratorul din subteran.

68
00:06:03,200 --> 00:06:09,260
Aici, undele electromagnetice sunt combinate utilizând metrologia laser și linii de întârziere complicate.

69
00:06:14,140 --> 00:06:19,050
Rețeaua rezultată are puterea de acumulare a luminii de la 4 oglinzi a câte 8,2 metri fiecare,

70
00:06:19,050 --> 00:06:25,350
și „privirea de vultur” a unui telescop imaginar de mărimea a 50 de terenuri de tenis.

71
00:06:28,220 --> 00:06:31,990
Patru telescoape auxiliare oferă rețelei mai multă flexibilitate.

72
00:06:31,990 --> 00:06:35,320
Ele pot părea mici în comparație cu cei patru giganți.

73
00:06:35,320 --> 00:06:39,970
Cu toate acestea, ele sunt echipate cu oglinzi de 1,8 metri în diametru.

74
00:06:39,970 --> 00:06:45,560
Oricum ele sunt mai mari decât cel mai mare telescop din lume de acum 100 de ani!

75
00:06:47,280 --> 00:06:50,050
Interferometria optică este un miracol.

76
00:06:50,050 --> 00:06:54,250
Magia luminii stelelor, prinsă în laț în deșert.

77
00:06:54,250 --> 00:06:58,250
Iar rezultatele sunt impresionante!

78
00:07:00,360 --> 00:07:04,830
Interferometrul Very Large Telescope - VLT-  "vede" de 50 de ori mai bine

79
00:07:04,830 --> 00:07:06,900
decât telescopul Hubble.

80
00:07:09,970 --> 00:07:14,200
Spre exemplu, ne oferă o imagine de detaliu a unei stele duble vampir.

81
00:07:16,160 --> 00:07:19,030
O altă stea fură materie de la vecina sa.

82
00:07:23,670 --> 00:07:28,450
Nori neregulați din praf de la stele au fost detectați în jurul lui Betelgeuse –

83
00:07:28,450 --> 00:07:32,410
o stea gigantă care este pe punctul de a deveni supernovă.

84
00:07:34,750 --> 00:07:40,000
Iar în discurile de praf cosmic din jurul stelelor noi, astronomii au găsit...

85
00:07:40,990 --> 00:07:44,350
... materia primă pentru viitoarele lumi asemănătoare Pământului.

86
00:07:45,080 --> 00:07:50,690
Very Large Telescope (VLT) reprezintă privirea ageră a omenirii îndreptată spre cer.

87
00:07:51,380 --> 00:07:54,760
Astronomii au însă alte metode de a-și extinde orizonturile

88
00:07:54,760 --> 00:07:56,870
și de a-și lărgi perspectivele.

89
00:07:56,870 --> 00:07:59,700
La Observatorul European din Emisfera Sudică,

90
00:07:59,700 --> 00:08:05,590
ei au ajuns să vadă Universul într-o lumină complet diferită.

91
00:08:10,250 --> 00:08:14,010
Vă vorbește Dr J, încheind transmisiunea acestui episod special ESO.

92
00:08:14,010 --> 00:08:17,390
Însoțiți-mă din nou data viitoare pentru o altă aventură cosmică.

93
00:08:20,000 --> 00:08:21,290
Serialul dedicat ESO este produs de către ESO,

94
00:08:21,290 --> 00:08:23,470
Observatorul European din Emisfera Sudică

95
00:08:23,470 --> 00:08:25,290
ESO, Observatorul European din Emisfera Sudică,

96
00:08:25,290 --> 00:08:27,470
este o renumită organizație interguvernamentală științifică și tehnologică în domeniul astronomiei,

97
00:08:27,470 --> 00:08:30,000
care proiectează, construiește și utilizează cele mai avansate telescoape terestre.

98
00:08:32,000 --> 00:08:39,000
Transcriere realizată de către ESO; traducere de către Anca-Elisabeta Turcu; consultanți științifici  Mirel Bîrlan, Emil Turcu.

99
00:08:51,530 --> 00:08:54,330
Acum că v-ați informat cu privire la ESO,

100
00:08:56,260 --> 00:08:59,730
continuați călătoria prin Univers cu telescopul Hubble,

101
00:09:02,400 --> 00:09:04,730
Episodul despre Hubble pune în lumină ultimele descoperiri

102
00:09:04,730 --> 00:09:08,430
ale celui mai cunoscut și apreciat observator spațial,

103
00:09:11,020 --> 00:09:14,420
Telescopul Spațial Hubble al NASA/ESA.

