1
00:00:08,500 --> 00:00:10,880
Salut, și bine ați venit la ESOcast.

2
00:00:10,880 --> 00:00:16,720
Colectarea și înregistrarea luminii cerești a fost mereu un aspect esențial al astronomiei.

3
00:00:16,720 --> 00:00:20,940
În acest episod, vom cerceta istoria senzorilor

4
00:00:20,940 --> 00:00:24,480
care au fost folosiți pentru a studia Universul de-a lungul secolelor.

5
00:00:25,900 --> 00:00:31,180
Primul "detector" astronomic a fost, bineînțeles, ochiul liber.

6
00:00:31,500 --> 00:00:38,820
De abia la începutul secolului 17 am început să folosim o unealtă care să ne ajute să vedem stele mai slabe și mai îndepărtate:

7
00:00:38,820 --> 00:00:40,540
telescopul.

8
00:00:41,160 --> 00:00:47,000
Unul dintre primii care au utilizat telescopul pentru astronomie a fost Galileo Galilei, în 1609.

9
00:00:47,000 --> 00:00:51,220
Printre multe altele, el a descoperit cei mai mari patru sateliți ai lui Jupiter,

10
00:00:51,220 --> 00:00:54,820
ceea ce ne-a schimbat pentru totdeauna perspectiva asupra locului nostru în Univers.

11
00:00:55,020 --> 00:00:59,020
Dar, pentru a înregistra ce vedeau prin telescop,

12
00:00:59,020 --> 00:01:05,300
Galileo si astronomii care l-au urmat au trebuit să se descurce cu creion și hârtie.

13
00:01:05,300 --> 00:01:07,880
Au trebuit să deseneze ceea ce vedeau.

14
00:01:08,500 --> 00:01:16,020
Cu aproximativ 230 de ani mai târziu, la mijlocul secolului al 19-lea, această dependență de ochiul uman s-a încheiat în sfârșit.

15
00:01:16,500 --> 00:01:23,760
În loc, astronomii au început să utilizeze plăci fotografice pentru a detecta lumina corpurilor cerești.

16
00:01:23,760 --> 00:01:25,460
Acestea aveau mai multe avantaje.

17
00:01:25,460 --> 00:01:29,700
În primul rând, o placă fotografică poate fi expusă timp de ore întregi,

18
00:01:29,700 --> 00:01:34,580
permițând astronomilor să detecteze obiecte mult mai puțin luminoase decât ar fi posibil cu ochiul liber.

19
00:01:34,800 --> 00:01:42,480
Și, pentru prima oara, astronomii aveau o imagine fidelă a cerului nocturn, în locul unei simple schițe.

20
00:01:42,480 --> 00:01:48,480
Dar, deși erau o îmbunătățire uriașă față de ochi, placile fotografice nu erau în nici un caz perfecte.

21
00:01:48,480 --> 00:01:52,340
Și astfel, odiseea sensitivității instrumentale crescute a continuat...

22
00:01:52,700 --> 00:01:57,600
Pe măsură ce tehnologia a progresat, electronicele au intrat în schemă.

23
00:01:57,600 --> 00:02:02,840
Tuburile fotomultiplicatoare au devenit disponibile în anii 30.

24
00:02:02,840 --> 00:02:06,900
Ele convertesc un foton receptat într-un electron

25
00:02:06,900 --> 00:02:13,300
care e apoi multiplicat repetat pentru a genera un curent electric ușor de măsurat.

26
00:02:14,000 --> 00:02:21,000
Fotomultiplicatorii aveau o sensitivitate de cam zece ori mai bună decât a plăcilor fotografice.

27
00:02:21,120 --> 00:02:26,400
Dar erau stânjenitor de folosit, fiind la bază aparate foto cu un singur pixel.

28
00:02:27,200 --> 00:02:33,120
Totul s-a schimbat însă odată cu apariția imagisticii digitale în anii 70.

29
00:02:33,620 --> 00:02:39,220
Dispozitivele cu cuplaj de sarcină, sau CCD-urile, sunt semiconductori extrem de sensibili la lumină.

30
00:02:39,300 --> 00:02:45,500
Constă dintr-un strat subțire de silicon divizat în milioane de pătrățele,

31
00:02:45,500 --> 00:02:49,060
fiecare reprezentând un element al imaginii, sau un pixel.

32
00:02:50,580 --> 00:02:56,980
Savanții și inginerii de la ESO au contribuit la depășirea limitelor de dimensiune si sensitivitate a CCD-urilor.

33
00:02:56,980 --> 00:02:59,920
La început, CCD-urile erau foarte, foarte mici.

34
00:02:59,920 --> 00:03:06,900
În timp, au devenit mai mari, ca acesta, si astăzi pot sa aibă și 9000 pe 9000 de pixeli,

35
00:03:06,900 --> 00:03:09,600
adică 81 de megapixeli în total!

36
00:03:10,200 --> 00:03:19,260
Și aceste CCD-uri enorme pot chiar să fie montate în mozaic, producând camere foto cu peste un miliard de pixeli.

37
00:03:20,560 --> 00:03:23,200
Bineînțeles, acesta nu este sfârșitul drumului.

38
00:03:23,200 --> 00:03:27,640
Pe măsură ce tehnologia continuă să se dezvolte, vom avea detectori

39
00:03:27,640 --> 00:03:32,620
care vor acumula și mai ușor burnița de lumină a cosmosului.

40
00:03:33,000 --> 00:03:39,500
Sunt Dr.J, și ați ascultat ESOcast. Vă așteptăm și data viitoare, la următoarea aventură cosmică.

41
00:03:49,000 --> 00:00:00,000
Transcris de ESO; Tradus de Ruxandra Vâlcu

